S-au implinit 13 ani de cand Dani, Dandarelul meu drag, a sosit in viata noastra. Ne-a adus multa bucurie si acum imi amintesc cu mult drag de toti acesti ani in care am ras impreuna, ne-am jucat, am plans, ne-am distrat sau ne-am certat.
Marea aniversare ne-a prins departe de casa, pe meleaguri mai insorite
decat pe la noi. Din cauza asta n-am mai realizat tortul pe care il gandisem cu mult timp inainte, plin de culoare si de pasari exotice. Chiar
renuntasem la ideea de a mai face un tort, pana cand ne-am gandit ca in cinstea celor 13 ani ai lui n-am facut nici macar o prajiturica. Nu ne-am putut resemna cu acest gand si am proiectat un tortulet simplu, cu decor destul de minimalist, tort pe care l-am realizat in doar cateva ore; de azi pe maine.
Si cum fotbalul este prima (si din pacate aproape singura) lui mare pasiune, l-am modelat in mare graba pe micul fotbalist cocotat pe mingea de fotbal. Si am aruncat mingea pe un stadion rotund cu gust de kinder pinguin, pe care creste gazon des din nuca de cocos. In mintea lui se invartesc embleme dulci si proaspat pictate ale echipelor de fotbal indragite - toate top-of-the-top.
Ce-i doresc Dandarelului meu acum? Multa-multa sanatate si un strop de noroc.
Si tare mi-as dori sa vad la el mai multa ambitie, energie si pasiune
in ceea ce face. Si mi-as dori sa dea atat de mult cat poate el sa dea si nu doar atat in cat vrea el sa dea.
La multi ani, Dani!
